Tablouri biblice



Keywords: este, din, lui, pentru, care, mai, arghezi, einstein, adam, dumnezeu, eva, poezia, intr, creierul, fost, pedeapsa, poetul, tudor, omul, copii
Description: “ADAM SI EVA” Tudor Arghezi Poezia “Adam si Eva” este o p

Poezia “Adam si Eva” este o prezentare a creatiei cu o tenta alegorica. Arghezi, un “titan” al poeziei moderne, resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare. Importanta lui Tudor Arghezi in literatura romana este inestimabila, intrega sa opera cupranzand o varietate de teme si dezvoltand numeroare motive. Tema “esteticii uratului” este prezenta in arta poetica a lui Arghezi, fiind una din cele mai importante si mai surprinzatoare abordari literare ale sale. Tudor Arghezi mai contribuie si la dezvoltarea literaturii pentru copii. Poeziile sale reprezinta o invitatie la “a medita” si “a cunoste”. Temele sale cu tenta religioasa sunt printre cele mai disputate. O astfel de tema se regaseste si in poezia “ Adam si Eva”. Spre deosebire sentimentele si ideile contradictorii din Psalmi, in poezia “Adam si Eva” se renunta la profunzimea detaliilor, si la toata razvratirea impotriva divinitatii cugetata in alte poezii de ale autorului. Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: „urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii”. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din „borangic, argint sau promoroaca,”, insa el a fost creat din „cu praf si nitelus scuipat”, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit „trandav si naravas”. Autorul sugereaza aceasta imperfectiune a omului din lipsa unei extravagante a bazei din care divinitatea a facut fiinta omeneasca. Adevarul biblic revelat este neluat in seama de autor, el prezentandu-si propria viziune asupra facerii, netinand cont de adancimea faptei si de sacralitatea infaptuirii. „Aluatul gresit” reprezinta o exprimare aproape apofatica, poetul se foloseste de aceasta, aflandu-se in imposibilitatea unei explicarii a imperfectiunii. Experienta monahala a lui Tudor arghezi a fost o importanta resursa si punct de plecare in abordarea temelor religioase. Poezia „Adam si Eva” ascunde o ipostaza a neintelesului, prin „jocul crearii”. Divinitatea este inchipuita ca o fiinta omeneasca, fiinta care se plictiseste si care din materia creata anterior, creeaza omul. Adam, primul om, nu poate fi insa descris cu minutiuozitate de catre autor deoarece, „nici o poza nu ne-nvata/Cum ar fi fost omul dintai la fata.” Aici autorul da libertate imaginatiei, a gandurilor. Este o invitatie la a descoperii imaginea promordiala. Din costa lui Adam este facuta Eva. Poetul nu insista in a descrie aceasta „zamislire” a Evei. Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca: „s-au luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat.” In acesta secventa se surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni. Erau precum copii liberi, ce „sovaiau” prin gradina. Intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina raiului. Acest act al creatiei este surprins de poet ca o joaca, in care omul creat de Dumnezeu isi atribuie acesta taina a facerii si nestingheriti profita de minunatiile raiului.

Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucureşti - d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor român cunoscut pentru contribuţia sa la dezvoltarea poeziei şi a literaturii pentru copii. Numele său adevărat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuşi poetul, din Argesis - vechiul nume al Argeşului.

Ovid S. Crohmălniceanu propunea în studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii române între cele două războaie mondiale o altă explicaţie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie şi Geza.

Printre volumele sale de poezie se numara si Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) care cuprinde o grupare de cinci poezii:”Adam si Eva”, “Paradisul”, “Porunca”, “Pacatul”, “Pedeapsa”.Ele s-au publicat in august 1944 in “Revista Fundasiilor Regale”.

Vechiul Testament.Titlul este sugestiv pentru porunca divina de a interzica oamenilor sa se infructe din pomul cunoasterii.Este structurata in trei segvente lirice inegale ca marime.

Prima secventa prezinta universal minuscul reprezentat de gaze, iezi, muguri, copii.Incipitul exprima un adevar general-valabil:”Prin rai copii au dus-o foarte bine”.

A doua segventa prezinta traiul fericit din rai care se datoreaza absentei constrangerii de orice fel, lipsei indrumarilor permanente, cicalitoare ale parintilor, lipsei grijilor fata de scoala.Repetitia adverbului nici si enumeratia evidentiaza traiul lipsit de griji din rai.Se ramarca intentia ludica dar si ironia poetului adresata copiilor care ar dorii san u aiba nici o indatorire. tot timpul sa fie destinat distractie si jocurilor.Verbul “asteptai”sugereazadiscret idea ca astfel de trai ar conveni oracarui om inclusive cititorului

In a treia segventa Dumnezeu apare grandiose ,autoritar ca un stapan atotputernic dand primele porunci, adresarea directa se constituie din vocativul “Evo”, “Adame”. Atitudinea Evei si a lui Adam este realizata prin dialog.

Lirismul este obiectiv deoarece lipsesc marcile lexico –gramaticale ale eului liric.Sinegdota “pom” sugereaza toate tentatiile pentru omul plin de slabiciuni ultimele doua versuri definesc o caracteristica tipic umana tentatiile ispitesc omul mai ales cand i se interzice un lucru.

In text se manifesta lirica mastilor “Eva”, “Adam”, “Dumnezeu” nu sunt pesonaje ci “voci lirice”, masti sub care se ascunde eul liric.

Poezia “Pedeapsa” de Tudor Arghezi se inscrie in randul poeziilor ce innobileaza liricul prin stilul unic si expresiv plin de semnificatii dure si sentimente dintre cele mai neasteptate. Creatia argheziana este una a contrastelor, poetul fiind intr-o permanenta cumpana intre razvratire si impacare, frumos si urat, cadere si inaltare, disperare si tacere. Poezia “Pedeapsa” poate fi considerata o continuare a poeziei “Adam si Eva” in care tema creatiei, a contextului promordial este reluata si aici ca o prelungire a stilului simplu ce invaluie o serie de motive precum conditia omului primordial, a caderii, si a izgonirii din rai. Atentia lui Arghezi pentru scrierile cu subiect religios se observa cu usurinta in intreaga sa creatie. Stilurile, insa, in care sunt abordate acestea sunt din cele mai diferite. Daca in “Psalmi” poetul trece prin sentimente contradictrorii de la razvratire la evlavie in timp ce in alte lucrari ale sale trateaza diferite teme din aceasi sfera fara a cuteza intr-o exprimare grea si profunda. In poezia “Pedeapsa” eul liric se situeaza undeva in spatele actului poetic, isi retrage subiectivitatea in mijloacele artistice, aici impunandu-si amprenta stilistica. Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul. expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni “ea, cam neroada, dansul cam netot” ce credeau in “fluturii ca iscoade” trimisi

de Dumnezeu pentru a-i veghea. Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care adanceste ideea de absolut religios, de necuprindere a imaginii dumnezeirii. Dumnezeu este vazut de autor aici ca o fiinta ce vegheaza cu „ochiul lui deschis”. Poetul face ideea poetica a divinitatii usor de perceput prin faptul ca foloseste o exprimare simpla, populara. Dumnezeu, vazut, „venind in rotogoale” este pus sub aspectul unei prezenta imediate, deoarece, el „si departarile le vede in raspar”. Poezia nu dezvaluie alte amanunte despre felul in care primii oameni cad in pacat, se infrupteaza la indemnul sarpelui sa guste din pomul interzis. Din text se subintelege intreaga intamplare plina de semnificatii ce descopera taina caderii primului intr-o forma capabila de a putea fi inteleasa si cugetata. Raspunsul „aspru si scurt” al oamenilor in fata divinitatii pune in evidenta importanta extraordinara a poruncii. Mancand sin pom au incalcat porunca lui Dumnezeu. Adam a invinovatit-o pe Eva, iar Eva pe sarpe.

Aceasta eschivare a recunosterii, a asumarii responsabilitatii este apare in poezie ca o dovada a neintelegerii puterii dumnezeiesti. Dumnezeu este atotvazator si stiutor a toate, iar aceste lucruri nu sunt cunoscute si intelese de oameni. Poetul sugereaza acestea cu o sesizabila finete lirica. Minciuna este cea care decide pedeapsa caci: „Dumnezeu loveste-ntotdeauna/ mai tare decat faptele minciuna.” Caderea la Arghezi este un motiv esential in a raporta omul la divinitate. Pedeapsa este de fapt o consecinta, o urmare a neascultarii. „Din Raiul dulce si din tihna buna/ Domnul i-a dat afara, in furtuna”. Omul, acum decazut spiritual este dat furtunii adica vietii trectoare, a suferintelor si a durerii. Epitetul „raiul dulce” evidentiaza bunatatea oferita omului, ce ar fii putut sa disfute din plin din dulceata raiului ce era facut pentru el. Fara o adancire religioasa a poeziei, tema argheziana ar fii una fara profunzime. Adancirea intelesurilor face ca lirica lui arghezi sa creeze noi raporturi in relatia om-Dumnezeu, om-spatiu, om-cunoastere.

Albert Einstein (n. 14 martie 1879, Ulm — d. 18 aprilie 1955, Princeton) a fost fizician german, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat în 1940,

profersor universitar la Berlin şi Princeton, a formulat teoria relativităţii restrânse şi a relativităţii generalizate, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1921. Dupa 1919 meritele lui Einstein au fost recunoscute pe plan mondial. A primit numeroase premii si distincţii de la diferite societaţi de fizica de pe intreg globul, printre care si Premiul Nobel pentru fizica in 1921, pentru explicarea efectului fotoelectric (deci nu pentru teoria relativitaţii).

Dupa moartea sa in anul 1955, creierul lui Einstein a fost extras, cu permisiunea familiei. de catre Thomas Stoltz Harvey, patologul spitalului Princeton, cel care a facut autopsia cadavrului. Harvey a dus creierul acasa si l-a pastrat intr-un recipient de sticla. Acesta a fost concediat cand a refuzat sa renunte la organul pe care il prelevase.

Multi ani mai tarziu, Harvey, care primise permisiunea lui Hans Albert (fiul cel mare al lui Einstein) sa cerceteze creierul marelui geniu, a timis bucati din creierul acestuia catorva cercetatori din intreaga lume. Unul dintre acestia era Marian Diamond de la UC Berkley, care a descoperit ca, spre deosebire de creierul unei persoane normale, creierul lui Einstein prezenta mai multe celule gliale in regiunea de creier responsabila pentru sintetizarea informatiei.

In alte studii, Sandra Witelson de la Universitatea McMaste arata ca Einstein nu prezenta o cuta anume numita "Fisura Silviana". Witelson specula ca aceasta anatomie neobisnuita permita neuronilor sa comunice mai bine intre ei. Alte cercetari sugerau ca acest creier de geniu era mai dens si ca lobul inferior parietal, asociat de cele mai multe ori cu abilitatile matematice, era mai mare decat in cazul persoanelor obisnuite.

Saga creierului lui Einstein poate deveni pe alocuri sinistra: La inceputul anilor '90, Harvey a pornit intr-o calatorie cu scriitorul liber profesionist Michael Paterniti intr-o calatorie in California pentru a o intalni pe nepoata marelui geniu. Acestia au condus din New Jersey in Buickul lui Harvey, insotiti fiind de creierul lui Einstein, pastrat intr-un borcan, in porbagaj! Mai tarziu scriitorul avea sa relateze pe larg aceasta experienta in cartea sa "Conducandu-l pe domnul Albert: o excursie de-alungul Americii alaturi de creierul lui Einstein!"

In anul 1998, la varsta de 85 de ani Harvey i-a oferit creierul lui Einstein doctorului Elliot Krauss, patologul de la Universitatea Princeton urmasul sau de la universitate.

". dupa ce a pastrat creierul ani de zile ca pe o relicva sfanta - si pentru multi chiar asa a fost - l-a oferit in liniste departamentului de patologie de la Universitatea Princeton - universitate si oras in care Einstein si-a petrecut ultimele decenii din viata."

"La un moment dat te saturi de responsabilitatea de a-l avea cu tine. eu m-am saturat in urma cu un an", a afirmat Harvey. "Am renuntat la aceasta responsabilitate chiar atunci. " - asta se intampla in anul 1998 !






Photogallery Tablouri biblice:


Tablouri crestine cu versete biblice , Tu imi cunosti cararea


rama_foto_eleganta_lemn_1 ...


rama-foto-cu-oite.jpg


rama-foto-psalmi-23-1.jpg


rama_foto_eleganta_lemn_sa_ ...


rama_zamb3-500x500.jpg


product_4409_1.jpg


Poze AMSTERDAM, BENELUX - fotografii sejur, informatii AMSTERDAM ...


17 dintre tablourile mele la expozitia de tablouri de vis de la ...


Tablouri Biblice referat - www.saliste de vascau09.ro


Muzeul de Arta Timisoara  Evive


Palatul Becali | Neuronu


Cadouri - Tablouri - Stephanus


Pictorul Chaim Savitzky | Arhiva revistei literare Faleze de piatra


Blog Posts - Romanian Artworks


Cele mai scumpe tablouri din lume | adevarul.ro


Top 20 cei mai buni pictori ai lumii din toate timpurile. Picturi ...


Maica_Domnului_Hodighitria._ ...


Palatul Becali | Neuronu


Tablouri de Tonitza, Tuculescu si Piliuta, scoase la licitatie ...


Top 20 cei mai buni pictori ai lumii din toate timpurile. Picturi ...